Când vine vorba de Biblioteca din Alexandria, probabil cel mai cunoscut așezământ cultural din istoria omenirii, povestea este uneori prea simplificată. A fost cea mai mare bibliotecă construită vreodată și adăpostea toate operele mari ale acelei epoci.
În urmă cu aproximativ două milenii, Biblioteca din Alexandria a ars și o mare parte din literatura și lucrările științifice de calibru ale epocii s-a pierdut pentru totdeauna.
Însă povestea adevărată este mult mai complicată. Adevărata întrebare referitoare la Biblioteca din Alexandria este ce efect a avut asupra istoriei această oază de cultură din Egiptul Antic.
Biblioteca din Alexandria a fost una dintre cele mai mari și mai importante biblioteci din lumea antică. La fel ca în cazul figurilor istorice ale acelui timp, o bună parte din ceea ce știm despre acest loc este un amestec de adevăr și legendă.
Misiunea bibliotecii era să adune toată știința lumii și, pentru a face acest lucru, a primit finanțarea și mandatarea regală necesare. Cărturarii călătoreau în lumea întreagă pentru a găsi cărți pe care să le aducă în bibliotecă.
Oricărei ambarcațiuni care arunca ancora în Alexandria i se confiscau cărțile, care erau duse în bibliotecă.
Apoi, savanții copiau cărțile pe papirus și returnau originalele proprietarilor (potrivit unor anecdote, în anumite situații, călătorilor străini le erau returnate copii, iar originalele rămâneau în bibliotecă).
Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!
Fii fără grijă, nu facem spam.
Cărturarii din alte părți ale lumii erau bineveniți la bibliotecă și li se dădeau banii necesari pentru a trăi în oraș, sume suficiente chiar pentru a-și întreține familiile. La rândul lor, cărturarii de la bibliotecă erau recunoscuți pentru munca privitoare la opera lui Homer.
Însă, în ciuda sprijinului acordat bibliotecii de către Ptolemeu al II-lea, pe vremea lui Ptolemeu al VII-lea biblioteca deja nu mai era ce fusese odată.
Cărturarii începuseră să plece spre alte biblioteci pe la începutul secolului II î.e.n., căutând fonduri și resurse de muncă mai bune. Iar în 145 î.e.n., Ptolemeu al VIII-lea i-a expulzat din biblioteca egipteană pe toți cărturarii veniți din alte părți ale lumii.
Fără îndoială, Biblioteca din Alexandria a fost cea mai mare din lume, însă nu atât de mare pe cât am fi tentați să credem. Adăpostea într-adevăr zeci de mii de suluri, însă nu „sutele de mii” pe care le clamează unele surse.
Aceste aspecte sunt învăluite în legendă. Însă, pentru a crede că distrugerea bibliotecii a schimbat cursul istoriei, ar trebui să presupunem că, odată cu biblioteca, au fost distruse singurele copii ale operelor de aici – ceea ce este în puține cazuri adevărat.
În bibliotecă se aflau multe originale, însă multe biblioteci din jurul lumii aveau propriile lor copii din operele importante ale acelor vremuri.
Cealaltă chestiune interesantă este faptul că nu avem nicio dovadă că biblioteca ar fi ars cu adevărat.
Istoricii continuă să dezbată asupra datei incendiului, dacă acesta chiar s-a petrecut și dacă nu cumva mai multe incendii au distrus treptat biblioteca.
Primul incendiu a avut loc în anul 48 î.e.n., în timpul asediului Alexandriei. Iulius Cezar a incendiat docurile și propriile vase pentru a împiedica inamicii să-i taie liniile de comunicație.
Biblioteca din Alexandria adăpostea zeci de mii de texte
Se spune că incendiul s-a extins până la bibliotecă și a distrus-o. Cel mai mare atac la adresa acestei istorii îi aparține lui Strabon, care l-a formulat 30 de ani mai târziu.
Strabon a scris despre așa-numitul Museion din Alexandria („casa muzelor”, zeițele artelor, de unde vine denumirea de „muzeu”), care făcea parte din bibliotecă.
Strabon nu menționează și biblioteca, însă mulți cred că aceasta se datorează faptului că muzeul și biblioteca funcționau sub același acoperiș.
Alții se întreabă de ce nu a ars și muzeul, dacă biblioteca a ars când Cezar a incendiat docurile. Unii istorici spun că depozitele cu manuscrise de lângă docuri au ars și nu biblioteca în sine.
Chiar dacă Biblioteca din Alexandria nu a fost arsă de Cezar, poate că ar fi ars oricum. În secolul IV, împăratul Teodosius a scos în afara legii practicile păgâne și a ordonat ca Templul lui Serapis din Alexandria să fie ars.
Așa că este posibil ca împăratul să fi ordonat și arderea bibliotecii, însă nu există surse care să confirme acest lucru.
Biblioteca ar fi putut fi distrusă în 642, când Alexandria a fost capturată de armata musulmană condusă de Amr ibn al-As.
Există surse arabe care susțin că Omar, califul, a ordonat distrugerea bibliotecii. Însă aceste surse aparțin unei perioade îndepărtate, și unii istorici cred că au avut motivații politice.
O posibilitate finală este aceea că Biblioteca din Alexandria a căzut în ruină din cauza lipsei de interes, a tăierilor de buget și din cauza faptului că sulurile au fost mutate în alte părți.
După cum am menționat, biblioteca se afla în declin chiar și înainte de presupusul incendiu al lui Cezar. Dacă biblioteca a ars parțial de trei ori, s-ar putea ca sulurile și cărturarii să fi migrat spre alte biblioteci.
Existau mai multe capitale care dețineau propriile sedii de excelență academică. Biblioteca Imperială din Constantinopol a stat în picioare până în 1204 și adăpostea o mare parte din lucrările grecilor și ale romanilor.
De fapt, multe lucrări grecești s-au păstrat până azi mulțumită acestei biblioteci. Mai exista și Academia din Gondeshapur, care s-a dezvoltat mai târziu, în secolele VI și VII, și care se concentra pe promovarea științei și a medicinei.
O parte a rolului academiei era traducerea textelor în greacă și siriană și astfel, multe texte științifice și medicale au supraviețuit mulțumită acestei Academii.
Mai exista și Casa Înțelepciunii din Bagdad, care a funcționat între secolele IX și XIII. Aici se afla cea mai mare selecție de cărți din lume la acea vreme.
Casa avea observatorii și centre pentru studierea științelor naturale, matematicii, medicinei, alchimiei, chimiei și geografiei. Mare parte din știința și studiul de aici se bazau pe texte grecești, însă și pe texte siriene, indiene și persane.
Ruinele Bibliotecii din Alexandria ar putea răspunde la vechi întrebări
Multe dintre textele care ar fi putut fi distruse în Alexandria ar fi putut avea copii care să fi ajuns aici. Poate că există texte care s-au pierdut definitiv în Alexandria, însă nici pe departe atât de multe cum cred unii.
Operele lui Heron din Alexandria s-ar fi putut afla aici. Unele dintre ele au fost salvate de arabi, însă nu toate.
De asemenea, în Alexandria s-ar fi putut afla operele lui Aristarh din Samos (primul care a susținut că Pământul se rotește în jurul Soarelui, fiind ridiculizat pentru opiniile sale) și operele Hypatiei (una dintre cele mai culte femei ale epocii sale, ucisă de un grup de creștini).
Însă Biblioteca din Alexandria nu este singura responsabilă de pierderea acestor opere. S-ar putea ca operele încă să existe undeva sau poate că au fost distruse de mai multe ori atunci când celelalte biblioteci au fost distruse de invadatori.
Un alt lucru important este faptul că ruinele bibliotecii încă așteaptă să fie descoperite. Așa că există posibilitatea ca într-o zi să avem răspunsuri la toate întrebările misterioase privitoare la Biblioteca din Alexandria.
Comentarii
Trimiteți un comentariu